Marturii

Marturii

Lavinia Besliu – staff TPM Iasi:

“Te voi lauda printre popoare, Doamne, Te voi canta printre neamuri.” Psalmul 108:3

“Acest verset a fost prezent in gandurile si in rugaciunile mele la inceperea DTS-ului, toamna trecuta aici la Iasi. A trecut un an, un an in care am trait si am vazut minuni. Un an in care am fost uimita de felul Lui Dumnezeu de a schimba mersul istoriei, de modul Lui de a pune imparati si a darama imparatii. Un an in care am decis sa ma implic mai mult in a aduce Imparatia intr-o zona care de cativa ani este pe inima mea – Nordul Africii, in special Tunisia si Libia.

Lavinia, in calatoria misionara din Tunisia, 2009

 

In decembrie 2005 am intrat in contact cu o echipa a TPM Iasi, in timp ce se aflau in localitatea mea pentru o colaborare cu biserica locala. Atunci am cunoscut-o pe Mari si am aflat despre dragostea ei pentru Tunisia. Am inceput sa ma rog pentru Tunisia impresionata fiind de descrierile lui Mari. Doi ani mai tarziu, fiind studenta la Facultatea de Istorie din Iasi am calatorit pentru prima data in Tunisia cu Mari si un grup de istorici si studenti la Istorie. Am indragit tara, oamenii, ruinele, istoria si a ramas in inima mea.

M-au fascinat povestile lucratorilor pe care i-am intalnit si credinciosia lor. Am continuat sa ma rog pentru tara, data asta avand in minte oameni, motive clare de rugaciune, locuri. Mai demult aveam doar harta. In 2009 am calatorit iar in tara impreuna cu o echipa de mijlocire. Doua saptamani, am mijlocit pentru situatia Tunisiei, pentru vindecare, trezire, pentru libertate. Anul trecut am ales DTS-ul la Iasi pentru a putea merge din nou in Tunisia, fiind una dintre tarile avute in vedere pentru faza practica.

In ianuarie 2011 ne aflam in Tunisia, cand a izbucnit revolutia si cand toata lumea islamica a inceput sa se cutremure din temelii. In ianuarie 2011 am vazut implinindu-se rugaciunile noastre pentru Tunisia, felul in care Dumnezeu schimba istoria unei natiuni si a unei lumi. A fost o mare onoare pentru mine ca istoric sa vad cum Dumnezeu inchide un capitol al istorie si incepe altul. Inca si acum continui sa traiesc emotiile pe care le-am avut atunci. Uitandu-ma in urma sunt coplesita de ce a facut Dumnezeu in toata regiunea.

Lavinia, alaturi de Mari Blaj, in Maroc

In toamna anului 2011 am inceput sa lucrez cu TPM Iasi intr-un proiect care se focalizeaza pe Nordul Africii si in mod special pe Tunisia. Dumnezeu ne-a pus pe inima acest proiect, mie si lui Mari in decembrie anul trecut cand eram intr-o calatorie de misiune pe termen scurt in Maroc. Consider ca e timpul sa facem mai mult pentru Imparatia Lui Hristos in Tunisia si in Nordul Africii. Intentia noastra este sa cream o platforma pentru ca mai multi studenti, cercetatori, teologi, oameni de afaceri sa intre in contact cu cei din Tunisia. De asemenea, dorinta mea in calatoriile pe care urmeaza sa le fac in Tunisia este de a gasi o posibilitate de a locui pentru o perioada acolo tinand cont de formarea mea profesionala.

Au trecut aproape 6 ani de cand am inceput sa ma rog pentru Tunisia, 6 ani de cand imi planific lucrurile in functie de tara aceasta. Inca nu inteleg pe deplin toate lucrurile, dar stiu ca Dumnezeu in iconomia Lui alege sa binecuvanteze natiuni prin oameni si oameni prin natiuni. Si stiu ca Tunisia face parte din binecuvantarea mea.

Acum asteptam cu nerabdare sa vedem ce face Dumnezeu cu Nordul Africii si vrem sa fim prezente acolo cand se scrie istoria unei lumi. Consider ca e de datoria noastra ca fii ai luminii sa ducem lumina acolo unde poporul umbla in intuneric, pe pamantul in care acum este necaz.”

Vlad Mihanta – student in Iasi, la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Univ. “Al. I. Cuza”:

“Inainte de scoala aceasta eram foarte dezamagit de viata mea; imi spuneam: ‘Daca Dumnezeu este atotputernic, cum se poate ca eu sa fiu asa un dezastru? Unde-i viata din belsug pe care a venit Cristos sa ne-o dea?’ Ati putea spune ca simteam sau gandeam asa despre viata fiindca nu-l cunosteam cu adevarat pe Dumnezeu. Si ati avea dreptate. Este exact ceea ce aceasta scoala a facut pentru mine: a implinit motto-ul organizatiei ‘Sa-l cunosti pe Dumnezeu si sa-l faci cunoscut’!

Am trait de-a lungul celor 9 luni de scoala o multime de experiente provocatoare. Am fost provocat emotional, intelectual, cultural si relational asa incat am ajuns sa ma cunosc mai bine, sa cresc si sa ma maturizez. Am invatat cat de greu este sa traiesti in comunitate, dar si cat de mult inveti in comunitate si cat de mult te ajuta viata comunitara sa vrei si sa traiesti o viata mai buna. Mi-am framantat mintea cu o multime de idei noi si de doctrine legate de Dumnezeu si de realitate si toate m-au ajutat sa-l cunoasc mai bine, sa am o intelegere a realitatii mai complexasa-mi largesc orizontul, sa vad aspecte noi. Cursurile mi-au oferit o temelie mai solida, mai stabila pentru viata. Am inceput sa-mi construiesc convingerile, sa examinez ce cred despre Dumnezeu, despre mine si despre ceilalti si am inceput sa remarc faptul ca in mine se plamadea ceva fundamental: incepeam sa stiu ce cred si de ce cred ce cred.

In Maroc, Vlad alaturi de Lavinia Besliu si Mari Blaj, in 2010

Colegii mei mi-au fost de un mare ajutor. Intr-o comunitate cu oameni noi, cu care se prea poate sa n-ai mare lucru in comun, cu care trebuie sa lucrezi, sa te rogi, sa mananci, sa calatoresti, sa faci fata dificultatilor etc., relatiile sunt foarte diferite. Inveti foarte mult despre tine insuti in astfel de relatii, fiindca ceilalti te vad cand vrei si cand nu vrei. Cand esti la tine acasa, te poti ascunde de prieteni, ba chiar si de familie, poti arata numai ce vrei sa arati, acasa ai acest lux. Aceasta scoala te obliga sa iesi din lumea ta launtrica si din confortul tau, sa interactionezi cu ceilalti, sa vorbesti in public, sa spui ce crezi si ce gandesti, sa-ti formulezi si sa-ti exprimi opinia, sa lucrezi in echipa, sa faci fata la si sa rezolvi conflictele care pot aparea intre tine si ceilalti (si vor aparea cu siguranta conflicte). Insa, daca esti gata sa te schimbi, rezultatul final va fi o bogatie nu doar pentru o luna sau pentru un an, ci pentru intreaga ta viata.

Aceasta scoala este complexa pentru ca nu se concentreaza, ca orice scoala, pe un singur lucru, respectiv acumulare de informatie. Te face sa lucrezi asupra ta insuti, nu-ti provoaca doar mintea. Te ajuta sa cresti ca fiinta umana, pe toate planurile. De aceea in scoala nu esti evaluat numai pe baza efortului intelectual. In stagiul practic poti invata atat de mult despre tine insuti, si asta pe langa aventura de a vedea locuri noi, de a trai in culturi diferite si ed aintalni oameni interesanti. Una dintre marile bogatiile ale avestei scoli sunt oamenii pe care-i intalnesti si cu care petreci timp: colegi, misionari, oameni din tarile in care mergi in practica, profesorii pe care-i ai etc.

Un cuvant despre profesori: se poate sa ai profesori veniti de pe toate continentele, din diverse tari, profesori care si-au confirmat caracterul si competenta; se poate sa ai profesorii foarte buni in ceea ce predau, sau care pur si simplu te inspira si te motiveaza prin ceea ce sunt ei. N-o sa-ti lipseasca astfel de dascali. Iar marele castig este ca profesorii care vin sa predea in aceasta scoala petrec timp cu tine; nu doar la clasa, ci intreaga zi. Toata saptamana. Imagineaza-ti cat de mult poti invata cand ai acest timp de calitate si pe indelete cu oameni cu care altii ar plati si ar sacrifica mult sa poata avea 2 ore de discutii in particular.

Imi dau seama ca nu pot spune in cateva paragrafe cat de satisfacut am fost cand am inceput sa vad ca viata mea se schimba, ca sunt mai increzator cu privire la ceea ce cred, mai bucuros sa-l cunosc pe Dumnezeu si pe mine insumi. Ma luptam si castigam, incepeam sa-mi plamadesc viata intr-un mod frumos si, desi era greu, merita din plin! Cel mai grozav este ca la incheierea scolii am vazut si continui inca sa vad rezultatele a ceea ce am invatat. Am vazut rezultatele celor noua luni investite in scoala intr-o maniera foarte masurabila. Nu sunt simple lucruri pe care le inveti si apoi au zburat; nu, ceea ce inveti in aceasta scoala iti modeleaza intreaga viata si o pot schimba in bine. De fapt, vad acum scoala ca pe un pas necesar si bun pe care l-am facut in viata si ma bucur ca l-am facut la asa o varsta tanara, fiindca acum am toata viata inainte sa construiesc ceea ce am inceput asa de sanatos in scoala, sa-l slujesc pe Dumnezeu si pe ceilalti, si sa devin ceea ce vrea Dumnezeu sa devin, adica sa fiu asemenea Fiului sau. Gandeste-te la acest scop si la acest standard!”

Leave Comment
  1. 1

    Borz Ioan

    Dumnezeu sa fie cu toti misionari care sa daruit lui Dumnezeu cu trup si suflet.El sa-i intareasca pe toti si sper ca la venirea Domnului sa pot si eu sa-i vad fata in fata.Mi-e dar de aceea clipa sa-L vad pe Mirele ceresc care sa dus sa ne pregateasca un loc.Marit sa fie Dumnezeu in veci de veci.
    Rasplata ne-o va da Domnul in ziua aceea mare.Amin

    Reply

Leave a Reply